Cetatea Trikule

Denumire Cetatea Trikule
Localizare Șvinița, jud. Mehedinți
Anul construcției secolul al XV-lea
Proprietate Publică
Funcția actuală Nefolosit
Cod – monumente istorice MH-I-s-B-10100

CETATEA TRIKULE – „trei turnuri” ( „kule”= turn,in limba turca )  a fost ridicata in sec.al xv-lea ,pentru a opri expansiunea otomana spre vest, ruinele observandu-se si in prezent in apropierea localitatii Svinita, la 5 km in aval.

Cetatea TriKule era reprezentata prin trei turnuri dispuse pe malul stang al Dunarii in forma de triunghi, cu unul dintre varfuri spre Dunare. În fiecare unghi se află câte un turn cu o înălţime de circa 10 metri. Turnul 1 şi turnul 2 se află la o distanţă de 20 de metri unul faţă de celălalt şi la aproximativ 40 de metri faţă de turnul 3.Ansamblul Cetatii TriKule a fost inundat in urma amenajarii lacului de acumulare Portile de Fier 1, la suprafata observandu-se doar doua turnuri, cel de-al treilea fiind vizibil numai in conditii de nivel foarte scazut al apei.

Ansamblul Cetăţii Trikule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier 1, la suprafaţă observându-se doar două turnuri, cel de-al treilea fiind vizibil numai în condiţii de nivel foarte scăzut al apei.

Turnul nr. 2 este conservat pe întreaga lui înălţime şi păstrează încă întregul coronament. Singurele daune au fost produse, înainte de cercetarea arheologică, de către cautătorii de comori, care au provocat prăbuşirea segmentului inferior al colţului de sud-est. Astăzi, această spărtură este acoperită de apele fluviului.

Zidaria lui atestă două tehnici diferite: în partea inferioară rosturile sunt uşor adâncite, în cea mediană ele sunt şterse peste suprafaţa pietrei, iar în partea superioară se revine la tehnica folosită pentru zidurile parterului. Toate cele trei turnuri au fost construite din piatră brută legată cu mortar  de o foarte bună calitate, piatra fiind extrasă dintr-o carieră de calcar din apropiere. Pentru coronament a fost folosită caramidă romană, iar zidăria păstrează urmele schelelor folosite la construirea lor.

Din păcate, turnul nr. 3 a fost năruit de gheţurile Dunării în iarna anului 1924.

Zidurile tuturor turnurilor au o grosime de 1,4m, iar acestea aveau trei niveluri în interior, dintre care primul (parterul) era folosit drept cameră de provizii şi nu comunica cu exteriorul. Accesul către cămară se făcea prin intermediul unui chepeng în podeaua încăperii de la etajul întâi. Intrarea în interiorul turnurilor era amenajată într-unul dintre pereţii acestui prim etaj, sub forma unei deschideri, cu ambrazură evazată către interior.

Deşi nu se cunosc foarte multe date despre această cetate, lipsa amenajărilor de tip rezidenţial, lipsa ferestrelor, a şemineelor, conduc către faptul că a folosită doar în scop militar.

Ruinele sunt accesibile  din  localitatea Svinita, 4 kilometri aval de aceasta localitate, sunt pe un fel de pinten al malului asa ca nu pot fi ratate.

Post Author: